Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la CCR - constituțională

Curtea Constituțională a României a respins, marți, sesizarea privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR, constatând că acesta are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis Agerpres, judecătorii constituționali, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, au respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată și au constatat că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului 64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională.
"În esență, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reținut că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și, astfel, îndeplinește condiția reglementată de art.143 din Constituție referitoare la vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională", se precizează în comunicat.
Obiecția a fost înaintată Curții Constituționale de Partidul S.O.S. România.
Marțea trecută, plenul Senatului l-a numit pe Mihai Busuioc ca judecător al CCR, pentru un mandat de nouă ani.
Pentru Mihai Busuioc, propus de grupul senatorial PSD, s-au înregistrat 79 voturi 'pentru' și 36 'împotrivă'.
Mihai Busuioc îl înlocuiește la CCR pe Marian Enache.
Mandatul lui Marian Enache de judecător al CCR, președinte interimar al Curții începând din 11 iunie, expiră pe 12 iulie.
Fiecare Cameră a Parlamentului numește, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorității membrilor prezenți.
Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție).